
Sună telefonul. Pe ecran, un număr românesc obișnuit, sau chiar unul care seamănă cu al poliției. Vocea se prezintă calm și oficial: comisar, ofițer DIICOT, angajat al băncii tale. Îți spune că pe numele tău se derulează o fraudă, contul tău e „compromis” și banii trebuie „protejați” imediat. Uneori apelul vine pe WhatsApp, cu poza unei legitimații sau a unei „adrese oficiale” cu ștampilă.
Urmează partea importantă pentru atacator: ți se cere să transferi banii într-un „cont sigur”, să scoți numerar pentru un „agent”, să cumperi criptomonede sau să instalezi o aplicație de acces la distanță. Totul sub presiune: „nu închide”, „nu spune nimănui”, „dacă întârzii, pierzi tot”.
De ce funcționează, chiar și cu oameni precauți
Schema nu exploatează naivitatea, ci frica și autoritatea. Atacatorii lucrează ca un call-center: scenarii scrise, răspunsuri la orice obiecție, zgomot de birou pe fundal și, deseori, date reale despre tine (nume, CNP parțial, banca la care ai cont) din scurgeri anterioare. Faptul că „știu lucruri” e motivul principal pentru care victimele cred că apelul e real.
Folosesc și falsificarea numărului apelant: pe ecran poate apărea numărul real al unei secții de poliție sau al băncii. Numărul afișat nu dovedește identitatea apelantului.
Semnele din primele 30 de secunde
- Urgență artificială: „acum”, „în următoarele minute”. Instituțiile reale lucrează cu citații și termene;
- Secret: „nu vorbi cu nimeni, nici cu banca”. O anchetă reală nu depinde de tăcerea ta față de propria bancă;
- „Contul sigur”: nu există. Orice „mutare de protecție” e mutare în buzunarul infractorului;
- Aplicații de acces la distanță: AnyDesk, TeamViewer și altele, cerute telefonic, înseamnă acces total la telefon și conturi;
- Criptomonede sau numerar predate unui „curier”: nicio instituție nu lucrează așa.
Ce faci dacă ești sunat
- Închide. Nu ești nepoliticos, te protejezi;
- Sună tu instituția la numărul oficial: cel de pe spatele cardului pentru bancă, 112 pentru poliție. Formează tu numărul;
- Nu instala nimic și nu citi nimănui coduri primite prin SMS;
- Vorbește cu cineva. Exact ce îți interzice apelantul e cel mai bun antidot.
Dacă ai apucat să transferi bani
- Sună imediat banca și cere blocarea sau rechemarea transferului. Primele minute contează enorm;
- Depune plângere la Poliție (sau 112 dacă frauda e în desfășurare);
- Raportează la DNSC, la numărul unic 1911;
- Schimbă parolele conturilor implicate de pe alt dispozitiv și activează autentificarea în doi pași. Dacă ai instalat o aplicație cerută de ei, șterge-o.
Pentru firme: angajații tăi sunt și ei ținte
Aceeași mecanică (autoritate, urgență, secret) se folosește împotriva contabililor și administratorilor: „ANAF” care cere plata imediată a unei „datorii”, „banca” ce vrea „deblocarea” contului firmei, „directorul” care cere pe WhatsApp un transfer urgent de pe un număr necunoscut.
Stabilește cu echipa o procedură simplă: orice cerere de plată neobișnuită se verifică pe un al doilea canal, indiferent cine pare să o trimită. Pentru o imagine completă, citește principalele amenințări pentru firmele din România sau cere un audit de securitate.
Vrei să afli cât de pregătită e firma ta?
Fă testul ransomware gratuit sau cere o evaluare. Răspundem în sub 15 minute, în timpul programului.
